În cazul alimentării motorului asincron de la invertor de tensiune cu curenţi prescrişi, acesta "injectează" în fazele motorului curenţii necesari pentru menţinerea fluxului (componenta reactivă), respectiv pentru generarea cuplului necesar (componenta activă). Conform principiului comenzii vectoriale, aceste două componente au evoluţia unor mărimi de curent continuu în sistemul solidar cu fluxul rotoric. Acestea trebuie "transferate" (ca evoluţie temporală) în sistemul de referinţă fix, pentru obţinerea valorilor prescrise ale curenţilor furnizaţi de invertorul ce alimentează motorul. "Transferul" se face ţinând cont de viteza referenţialului în care au fost obţinute, respectiv viteza fluxului rotoric. Aceasta se obţine proiectând ecuaţia de tensiuni a rotorului
după axele ortogonale ale sistemului solidar cu fluxul rotoric, având axa "d" coliniară cu fluxul.
Şi în cazul alimentării motorului asincron de la invertor cu modulaţie în durată (având caracter de sursă de tensiune), cuplul va fi controlat tot prin intermediul componentelor reactivă şi activă ale curentului statoric. Aceste însă nu vor mai fi "injectate" în fazele motorului, ci vor rezulta ca efect al tensiunilor după cele două axe, aplicate motorului.