În sistemul (5), ecuaţiile în care intervine indicele s, corespund frecvenţei rotorice . Presupunând rezistenţa reostatului inclusă în rezistenţa înfăşurării rotorice, se poate considera în ecuaţii . Reţinem că, în acest caz, prin trebuie înţeleasă rezistenţa de fază a înfăsurării rotorice, plus rezistenţa pe fază a reostatului, rotorul putând fi reprezentat prin circuitul din figura 2. Pentru a avea aceeaşi frecvenţă în stator şi rotor, se înlocuieşte rotorul maşinii reale printr-un rotor imobil faţă de stator, dar care conservă regimul de funcţionare al maşinii. Din punct de vedere matematic, operaţia de raportare este echivalentă cu împărţirea prin s, în ecuaţia de tensiuni a rotorului.

Figura 2. Schema echivalentă a unei faze rotorice pentru maşina reală

(6)

unde:

(7)

reprezintă impedanţa pe fază a rotorului imobil, iar

(8)

este t.e.m. indusă pe o fază a rotorului imobil.